I just wanna be OK..
Daca ai avut o zi proasta, daca ai avut niste idei in cap si nu ai reusit sa le realizezi, daca tot ce ti-ai planificat si ti-ai dorit sa rezolvi astazi s-a dus pe apa sambetei, daca te-ai certat cu iubitul/ iubita si simti ca innebunesti si vrei sa-ti iei lumea-n cap, sa fugi departe, sa nu mai stii de nimeni si de nimic….sau daca pur si simplu imi citesti blogul 
…stai linistit, relaxeaza-te, (avem eu, Lalutza si sora-mea o metoda foarte interesanta de relaxare si calmare : HUUUUSAAAA!!! 
)), funny- trebuie sa ne vedeti), gandeste-te la o solutie prin care sa iesi din situatia buclucasa in care esti, iar pe langa asta, iti mai dau eu un motiv sa zambesti si sa vezi ca exista o situatie mult mai aiurea din care nimeni nu ar iesi cu “basma curata” =)))
si ca sa vedeti cat de buna sunt si cat imi pasa mie de starea voastra sufleteasca, o sa incerc sa va imbunatatesc ziua si cu o melodie foarte optimista
Idee de articol provenita de la scumpa si iubita mea colegutza, Adriana, pe care o salut si o pupicesc mult cu ocazia asta…iti multumesc mult Adriana :*:*:*:*:*
P.S. Lalutza draga sa nu crezi te rog k te insel, sentimentele mele pentru tine sunt aceleasi, cu toate ca nu te iert, ESTI FOARTE INTARZIATA!!!!! oofff, M-AI FACUT SA-MI UIT SI MAPA LA UNIVERSITATE!!!:(( oricum nu pot sta prea mult suparata pe tine, te iubesc;;) prea mult..pupici dulci si tie…:*:*:*:* si te astept dupa cum ai spus, pe 1 iunie (de ziua copchilului) sa-mi faci cadou o mapa:)
Dragii mei parinti…
Sa ma scuze Laura mea, dar e mult prea interesant modul ei nemaipomenit de a-i anunta pe parintii ei…dar de fapt…va las pe voi sa cititi scrisoarea…nu-mi place sa stric surpriza:-P…asa ca…enjoy this letter….
Dragii mei parinti,
Am plecat deja de 3 luni de la Facultate si înca nu v-am scris. Îmi pare nespus de rau însa va promit ca ma revansez de data asta. Însa, înainte de a continua sa cititi scrisoarea, v-as ruga sa ocupati loc. În nici într-un caz sa nu continuati sa cititi scrisoarea stând în picioare!
Arsurile mi s-au vindecat foarte repede si am scapat încet si de starea de soc pe care mi-a provocat-o faptul ca a trebuit sa sar de la etajul 4. Am stat în spital doar 2 saptamâni, vad deja destul de bine si voma aia groaznica îmi apare doar saptamânal. Deorece incendiul a fost provocat de mine trebuie sa platim ca despagubiri 30 de milioane de lei facultatii, dar toate astea sunt fleacuri, având în vedere ca am ramas în viata.
Norocul meu a fost ca barbatul din blocul din fata a vazut ce s-a întâmplat si a chemat salvarea si pompierii. El a fost cel care m-a vizitat dupa aia la spital si dat fiind faptul ca nu aveam unde sa mai stau (camera mea s-a facut scrum) a fost atât de amabil sa-mi ofere sa stau cu el. Are o garsoniera, însa ne întelegem foarte bine. El e de doua ori mai în vârsta ca mine, însa ne iubim extrem de mult si vrem sa ne casatorim! Înca nu ne-am hotarât când, dar vrem sa facem nunta înainte sa fie prea evident faptul ca sunt gravida.
E adevarat, dragii mei parinti, voi fi mama în curând!
Stiu ca abia asteptati sa fiti bunici si sunt sigura ca veti iubi toti bebelusii (deorece vor fi tripleti) la fel de mult cum m-ati iubit pe mine cât am fost mica. Singurul lucru care ne întârzie nunta e o infectie care îl afecteaza momentan pe iubitul meu. Din cauza asta suntem din nou la spital, fiindca evident ca m-am infectat si eu, dar deja ne simtim mult mai bine datorita antibioticelor pe care le primim amândoi intravenos. Medicii numesc boala asta sifilis sau cum…
Stiu ca îl veti primi pe sotul meu cu bratele deschise si va deveni în scurt timp un adevarat membru al familiei. E un om foarte de treaba si, cu toate ca nu a terminat 8 clase, e foarte ambitios! Evident are alta religie ca a noastra, dar stiu ca sunteti toleranti si nu va va deranja astfel nici faptul ca pielea lui are o culoare putin mai închisa decât a noastra. Probabil ca va veti întelege foarte bine si asta nu în ultimul rând si datorita faptului ca are în mare o vârsta apropiata de a voastra, mai ales ca vrem sa ne mutam acasa (garsoniera lui e cam mica pentu trei copii).
Si parintii lui sunt niste oameni foarte cumsecade. Tatal lui e chiar unul dintre cei mai renumiti traficanti africani!
Acum, ca v-am povestit despre toate, a sosit momentul sa va recunosc ca nu mi-a ars locuinta, asa ca nu am nimic, nu am fost în spital nici macar o zi, n-am sifilis si nu am nici vreun logodnic negru.
Adevarul e ca m-au picat la metodologia cercetarii si am luat un 6 la politici si am vrut doar sa va constientizez asupra faptului ca exista pe lumea asta chestii mult mai nasoale decât asta.
Va pupa dulce, a voastra fata
Superb…
Ador povestile de dragoste, mai ales cu final fericit, logic…imi place sa vad cupluri care sunt fericite, se iubesc si se adora chiar si dupa ani petrecuti impreuna….eu sunt de parere ca o relatie cu adevarat frumoasa este atunci cand exista acei fluturashi in stomac, acea emotie puternica care te cuprinde de fiecare data cand trebuie sa te intalnesti cu el, acel oftat intens atunci cand auzi ca te suna sau iti da beep, atunci cand suspini adanc si te cuprinde o fericire imensa cand primesti un mesaj de dragoste, cand nu trec nici 5 minute de cand te-ai despartit de el si deja simti ca mori de dorul lui…Iubirea adevarata este aceea cand simti ca ai putea face orice pentru cel de langa tine..absolut orice numai ca sa-l vezi fericit si sa-l ai tot timpul langa tine, cand ai incerca si imposibilul pt el, totul ca sa ii fie bine….
De asemenea, desi cu un pic de melancolie in suflet, pot sa zic ca ador momentele cand merg pe strada, sau in parc si vad cupluri care se tin de mana si se giugulesc, si zambesc asa frumos unul la celalalt, se saruta cu atata pasiune, si chiar daca o fac in public si nu e civilizat, nu stiu mie mi se pare cel mai frumos lucru din lume sa iubesti pe cineva cu atata ardoare incat sa nu te poti abtine sa-i arati in orice moment…na, nu pot sa spun ca imi sunt simpatici tiganii, needucatii, necizelatii, care se imbrancesc, se scuipa si se injura, in mijloacele de transport in comun, ca vezi doamne ei asa isi pot exprima dragostea…normal, am si eu o limita de bun simt…imi place normalitatea dar si extravaganta…atunci cand se cuvine…
Ador relatia prietenei mele cele mai bune, imi place la nebunie cum se inteleg ei, cum se poarta el cu ea, cum vorbeste ea cu el…nu pot sa zic ca sunt perfecti, dar vad relatia lor ca exemplu de relatie perfecta…dupa doi ani si ceva de relatie inca se mai iubesc poate mai mult ca la inceput, locuiesc impreuna, si desi acest lucru strica deseori o relatie, ei se inteleg din ce in ce mai bine…eu una abia astept sa dansez la nunta lor…ii iubesc si le doresc sa se iubeasca vesnic….
un bun exemplu pentru ceea ce cred eu ca este dragostea adevarata, este link-ul urmator….cea mai sensibila si emotionanta poveste de dragoste…desi este vechi acest videoclip, eu il stiu de cativa ani, dar de, abia acum mi-am facut blog 
