Zambete in biblioteca
nu stiam ce sa fac….
asa ca mi-am luat toate din dulapiorul meu 45, l-am inchis si m-am indreptat spre EL ca sa-i predau cheita si sa-mi iau permisul de biblioteca…
cand sa-mi dea permisul, mainile noastre s-au atins, ce fiori placuti mi-au trecut prin piele…cu emotie, mi-am luat inima in dinti si i-am spus: “stii mi-ar placea…” intrerupandu-ma, mi-a cuprins mana in mana lui si mi-a spus: “am crezut ca ma ignori, ca ai citit biletelul, dar ca nu te-a interesat ce ti-am spus, eram foarte suparat, de aceea nici nu am zis nimic, nu am insistat…insa te-am vazut ca abia acum l-ai gasit unde ti l-am lasat”….si-mi zambeste si roseste…
doamne, ce bucurie m-a cuprins….i-am zambit si i-am marturisit, ca eu pentru el veneam atat de des la biblioteca si ca speram de mult sa faca vreun pas, sa vrea sa ne cunoastem, sa ne intalnim. Atunci, mi-a marturisit si el, ca ma place foarte mult si ca i-ar placea nespus sa iesim in oras….mi-a spus ca-l cheama Alex, ca este incantat sa vorbim in sfarsit mai mult si mi-a cerut numarul de telefon ca sa stabilim o inatlnire chiar in seara aceea.
am plecat cu zambetul pe buze, eram in extaz, nu-mi venea sa cred ca mi se intampla mie asa o minune, un baiat de care imi placea atat de mult, de atata timp, sa ma placa si el….era asa de timid…mi-a lasat biletelul ala acolo, si nu avea curaj sa-mi vorbeasca fata in fata…ma indragosteam din ce in ce mai tare, doar la gandul ca, in ciuda faptului ca a crezut ca-l ignor, el fost asa de simpatic chiar suparat, m-a urmarit in continuare, se uita la mine fara sa-l vad eu…sunt sigura ca si el era indragostit de mine…
in dupa masa aceea m-a sunat, am iesit in oras pana tarziu…ne-am plimbat prin parc, am stat la o terasa, am vorbit incontinuu…am aflat ca avem multe in comun, ne-am tinut de mana, ne-am sarutat, am trait un vis in realitate….
…a fost foarte frumos cum ne-am intalnit, a fost frumos cum ne-am cunoscut….a fost frumos si este in continuare…
zahir a zis,
aprilie 20, 2010 la 10:57
foarte frumos, mi-a placut f mult cum s-au intamplat lucrurille:)
happygirls a zis,
mai 8, 2010 la 17:25
am citit ce ai scris pe blogul lui grapefruits, si as vrea sa-ti multumesc pentru cum gandesti, credeam ca sunt singura careia ii pasa cu adevarat, nu sunt de acord sub nici o forma sa fie eutanasiati acesti catei, si nici sa fie un cosmar pt ceilalti oameni care nu sunt ca noi.Pana acum putea sa se faca ceva, dar nu s-a facut, si chiar daca nu vor fi omorati acum, si in continuare nu se vor lua masuri drastice, atunci iarasi se va ajunge de unde am plecat, adica peste ceva timp se va dori din nou omorarea lor.
L.R. a zis,
mai 9, 2010 la 18:06
singura constanta in a fi indragostit ca mod de producere este ca ai nevoie de ceva divers, ceva care sa te prinda cu gandurile in cu totul alta in timp ce ceva iti atrage atentia si incet dar sigur se dezvolta. putem spune cumva ca aceasta dragoste este putin devianta tocmai prin nevoia ei de diversitate si abatere de la un comportament standard al unui individ. oamenii se indragostesc in cele mai interesante locuri, de la aeroporturi, trenuri, sali de lectura, meciuri de fotbal, bodegi cu lautari sau fara, teatru, opera, mai pe oriunde…
Simona a zis,
mai 9, 2010 la 21:42
asa este luci, ai dreptate….iubirea poate veni cand te astepti mai putin, unde nu credeai vreodata ca se va intampla. trebuie doar sa ai rabdare, sa nu disperi, sa nu iti faci ganduri rele….sa ai rabdare!!!
adinutza a zis,
iulie 8, 2010 la 14:44
fluturas, nu mai scrii nimic ??? :*